Cel mai mare pericol pentru Ucraina: FALIMENTUL

Situația financiară a țării îngrijorează investitorii de mai multe luni, iar Kievul nu a ascuns faptul că recesiunea, pe care a amorsat-o la sfârșitul lui 2013, a fost principalul motiv care a determinat-o să renunțe, în mod brusc, la sfârșitul lui noiembrie, la un acord de asociere cu Uniunea Europeană.

În schimb Kievul a obținut un plan de salvare de la Moscova, de care economia ucraineană este foarte dependentă – constând într-un credit în valoare de 15 miliarde de dolari și o reducere importantă la prețul gazelor naturale, în valoare de câteva miliarde de dolari -, pe care opoziția l-a denunțat drept o trădare.

Însă escaladarea, începând de la sfârșitul lui ianuarie, și baia de sânge din ultimele zile au aruncat țara în incertitudine din nou. Rusia, după ce a efectuat o plată în valoare de trei miliarde de dolari la sfârșitul lui decembrie, a anulat, săptămâna aceasta, efectuarea unei plăți în valoare de două miliarde de dolari, argumentând că revenirea la calm este prioritară.

Populația este vizibil tot mai angoasată, presa relatând că ucrainenii au luat cu asalt magazinele alimentare, de teama unei penurii.

Băncile au închis anumite agenții sau le-au redus programul. După introducerea unor limite la retragerea de numerar din bănci, un lucru care a antrenat formarea unor cozi la bancomate, federația interbancară EMA a fost nevoită să intervină pentru a oferi asigurări că este vorba doar despre măsuri de securitate și nu despre probleme legate de lichidități în sistemul bancar.

Cea mai importantă bancă rusească, Sberbank, a anunțat vineri că filiala sa ucraineană a încetat să mai acorde credite particularilor și întreprinderilor mici.

Societatea de consultanță agricolă Agritel a anunțat că a constatat retragerea anumitor agricultori de pe piața cerealelor, pe care Ucraina este un actor major, antrenând creșterea prețurilor la nivel local.

Moneda națională, grivna, s-a depreciat de la începutul anului cu 10% în raport cu dolarul, în pofida unor restricții drastice asupra mișcării capitalurilor, menite să împiedice o devalorizare care să scape de sub orice control.

– Default, în lipsa unei susțineri din partea Rusiei

Pe piețe, tonul dominant este panica. Dobânzile titlurilor pe termen scurt au crescut, în cursul săptămânii, cu până la 34%, față de 5% în urmă cu o lună. Cele cu scandeță la zece ani, au urcat până la 11,3%, față de 8,5% în ianuarie.

Tendința, vineri, era de ușoară destindere, după ce puterea a anunțat concesii în prezența emisarilor europeni și rus, însă aceste niveluri sunt cu mult mai mari decât cele înregistrate în țările care se confruntă cu cele mai mari dificultăți, ca Grecia.

„Acordul lasă în suspans problema cu privire la cine va furniza ajutorul de care Ucraina are o nevoie vitală și în ce condiții”, a declarat economistul Chris Weafer de la Macro Advisory.

UE și Statele Unite au sugerat un posibil ajutor, în ultimele săptămâni, dar fără să spună suma.

Agenția de evaluare financiară Standard & Poor’s a retrogradat vineri ratingul Ucrainei la „CCC”, care corespunde unei țări aflate în apropierea unui încetări de plăți, și a avertizat că dacă Rusia nu intervine să o susțină, Ucraina – care este necesar să ramburseze o datorie în valoare de 13 miliarde anul acesta – va intra în default.

Standard & Poor’s a subliniat, de asemenea, că opoziția actuală este „mai puțin sudată” decât la „revoluția portocalie” din 2004, în urma căreia prooccidentalii au preluat puterea, și că „nu dispune de un lider evident”.

Autoritățile ucrainene au cheltuit miliarde de dolari pentru a susține moneda, pe parcursul anului trecut, în contextul în care țara se afla în recesiune, iar rezervele valutare au atins un nivel periculos de scăzut.

„Singurele scenarii care ar permite evitarea unei intrări în încetare de plăți ar provoca o degradare a situației economice”, au apreciat economiști de la Société Générale.

Astfel, o ancorare la Moscova ar putea frâna investiții occidentale, iar, invers, o apropiere fermă de UE riscă să antreneze o nouă degradare a comerțului între Ucraina și Rusia, care reprezintă un sfert din schimburile sale comerciale.